Fluturi

Zeci de fantasme imi invadeaza mintea. Fluturi colorati zboara gratios prin intreg peisajul. Atatea vise neimplinite, atatea dorinte desarte, atatea zambete pierdute in gol tot vin si pleaca. Ma gandesc la toate visele ce le-am avut si le-am lasat sa plece. Atata tristete exista peste tot. De ce nu ne ascultam visele ? De ce nu le coloram aripioarele bietilor fluturi ce incearca din rasputeri sa zboare? De ce nu lasam deoparte orgoliul? De ce nu luptam pana la ultima forta, sa ne dam pana la ultima suflare pe campul de lupta ?

    Nu suntem destul de puternici, pentru ca ne este frica de nereusita , de tristere ! Si totusi, ce daca pierd tot ? Ce daca lupta implica riscuri ? Doar asa as stii ca n-am ce sa regret. In viata asta regret doar ce n-am facut asa ca nu lasa pe maine ce poti face azi , nu poti stii daca maine mai esti .

    Am vise pentru care lupt pana la moarte. Nu tin cont de orgoliu, calc tot in picioare pentru ce-mi doresc !

   Urasc toate persoanele care spun ca „iubesc”, pai frate daca iubesti asa cum spui tu lupti nu te lasi condusa de orgoliu. Daca chiar iti doresti nu-ti pasa care sunt riscurile ce ti le asumi, mergi cu capul inainte !

   O sa zbor intotdeauna deasupra norilor pentru ca nici o data nu ma voi lasa batuta. Si ce daca o sa cad ? O sa ma ridic ! Nu-mi pasa de nimic, poti sa ma darami cu toata forta ta, eu intotdeauna voi gasi puterea sa ma ridic la loc si sa te inving, daca mi-o doresc !.